* Numărul femeilor afectate de depresie este de două ori mai mare decât al bărbaţilor;
* În familiile cu persoane depresive, posibilitatea apariţiei acesteia printre rudele de sânge este mai mare;
* Persoanele cu afecţiuni cronice somatice sunt mai vulnerabile la apariţia unei depresii;
* O schimbare majoră de viaţă (doliu, eşec, schimbare a mediului de viaţă) poate facilita apariţia unei depresii.
Depresia poate da şi durere fizică
Într-o tulburare afectivă importantă există o anume scădere a pragului de rezistenţă la durerea fizică
Aproximativ două treimi dintre pacienţii depresivi se plâng medicului în primul rând de dureri fizice
Tulburarea depresivă este adesea mai mult decât o stare temporară de proastă dispoziţie şi nici nu este un semn de slăbiciune personală. „Depresia este o afecţiune serioasă care cuprinde o mare varietate de simptome.
Cele mai cunoscute (şi recunoscute de către medic, dar şi de către pacient) sunt: tristeţea permanentă, pierderea interesului pentru cele din jur, pentru meserie sau pasiuni, pierderea capacităţii de a se bucura, sentimente de vinovăţie nejustificate, nelinişte, tulburări de somn, tulburări ale poftei de mâncare, tulburări de concentrare sau scăderea capacităţii de a lua decizii, adică o anume nehotărâre.
Unele stări depresive pot include chiar idei de suicid, fapt care dă urgenţă maximă acestora”, ne spune dr. Irina Dan, medic primar psihiatru şi doctor în medicină la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” din Bucureşti.
Medicul mai spune că „marea majoritate a pacienţilor care se prezintă la medicul de familie sau la specialist acuză, pe lângă durerea sufletească pe care o numim «depresie», şi multiple acuze dureroase somatice, fără o cauză reală.
De multe ori, acest tip de durere fizică este primul motiv pentru care aceste persoane se prezintă la o consultaţie medicală. Se ştie de foarte multă vreme că, în cadrul unei tulburări afective importante, cum este depresia, există o anume scădere a pragului de rezistenţă la durerea fizică. Ipoteza că această simptomatologie dureroasă este legată nemijlocit de mecanismele neuronale ale afecţiunii depresive este, însă, mai recentă.
Aceasta afirmă că, doua substanţe naturale din corpul uman, cu rol în transmiterea neuronală, adică serotonina şi norepinefrina, ar putea influenţa deopotrivă sindromul depresiv şi pe cel dureros. Aceste substanţe facilitează comunicarea între mai multe arii cerebrale şi măduva spinării. Ele controlează volumul recepţiei senzaţiei dureroase dintre corp şi creier.
Dacă aceste substanţe sunt în dezechilibru, efectul apare deopotrivă în creier şi în corp. Astfel, apar simptomele emoţionale, dar şi cele dureroase”. „Simptomele fizice dureroase din cadrul tulburărilor depresive sunt: astenia fizică accentuată şi neexplicabilă, dureri vagi, nesistematizate, de spate sau braţe, dureri de cap, dureri în piept, senzaţie de tensiune în membrele inferioare, dar şi modificări nedorite în greutate, modificări ale somnului. Acestea din urma pot apărea în ambele sensuri: şi creşteri şi scăderi în greutate, şi insomnii sau hipersomnii, adică nevoia prelungită de a dormi”, adaugă dr. Irina Dan.
Depresia - o afecţiune frecventă
În întreaga lume se estimează că 121 de milioane de persoane suferă de depresie. „Episoadele depresive apar indiferent de gen, rasa, pregătire educaţională sau de starea materială. Din păcate, depresia afectează nu numai direct persoanele în cauză, dar produce distorsiuni şi în viaţa familială şi în cea profesională sau socială a pacienţilor.
Totuşi, există o anume reţinere în a se prezenta la medicul psihiatru. Teama de a nu fi stigmatizaţi, marginalizaţi sau de a nu-şi pierde locul de muncă îi impiedică pe suferinzi să se prezinte din timp la psihiatru”, explică dr. Irina Dan.
Medicul psihiatru mai spune că „din cercetările recente rezultă că aproximativ două treimi dintre pacienţii depresivi se plâng medicului în primul rând de dureri fizice. De cele mai multe ori medicul de familie recomandă un set de analize care ar putea confirma sau infirma o cauză reala a durerilor. Dacă acestea nu se confirmă, cel mai înţelept ar fi să convingă pacientul să accepte o consultaţie la psihiatrie. În diagnosticul depresiei se exclude o cauză de boală somatică, adică o posibilă sursă de durere. De aceea, o investigaţie prealabilă somatica este obligatorie”.
Dr. Irina Dan mai spune că în acest an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat un raport al unui studiu privind „Relaţiile depresiei şi anxietăţii cu durerea fizică cronică”. „Printre concluzii raportului, s-a conturat şi ideea că durerea persistentă, rezistentă la antalgice şi fără o cauză somatică, face parte din «pachetul de simptome» ale tulburării depresive. Există mari speranţe de a diminua sau vindeca aceste simptome cu tratament antidepresiv”, conchide dr. Irina Dan, medic primar psihiatru.
de Liana SUBTIRELU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu